Zonele unei cladiri cu un transfer de caldura ridicat se numesc punti termice. Acestea pot fi o consecinta a formei cladirii, jonctiuni structurale sau cand materialele cu coeficienti diferiti de transmitere a caldurii nu sunt asezate in straturi paralele. Cele mai frecvente zone de punti termice sunt soclurile, stalpii de beton armat, colturile cladirii, golurile pentru ferestre. Daca nu luam in calcul formarea puntilor termice se poate ajunge la pierderi de caldura de foarte mari chiar in cazul unei cladiri izolate in mod corect. Umezeala generata de condens are un efect contrar confortului incaperii .Temperatura scazuta a suprafetei interioare si dezvoltarea locala a unui grad relativ inalt de umezeala favorizeaza aparitia condensului.
Prevenirea dezvoltarii puntilor termice prin compozitie structurala adecvata, izolarea puntilor termice deja existente, sunt puncte importante nu numai din motive de reducere a costurilor sau energiei ci si in prelungirea duratei de viata a unei cladiri si a conservarii valorii ei. (Sursa: tex-as.ro)